Astăzi este prima zi din Postul Crăciunului

Urcuşul spre marele praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos a început. Timp de 40 de zile ne vom nevoi cu postul şi rugăciunea pentru a învinge păcatele şi patimile. Nu este un post greu şi aspru, precum cel al Paştelui, ci unul mai uşor, cu dezlegări la untdelemn, vin şi peşte. 

Postul Crăciunului este asemănător cu Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Biserica stabilind anumite rânduieli pe care le găsim consemnate în pravilele bisericeşti. Postul în mănăstiri este mult mai aspru. Lunea, miercurea şi vinerea se posteşte până la ceasul al noulea, adică în jur de ora trei-patru după-amiază. După aceea se consumă mâncare uscată (pâine, covrigi, fructe, poame, turte, seminţe) şi legume fierte, dar fără untdelemn. În zilele de marţi şi joi se pot consuma legume şi zarzavaturi fierte, la care se adaugă şi puţin untdelemn. De asemenea, regulile din pravile prevăd şi posibilitatea de a consuma vin. Iar în zilele de sâmbătă şi duminică, aşa cum apare şi în calendarul de perete, se poate consuma şi peşte, dar până la 20 decembrie, atunci când postul începe să devină mai aspru. "Dacă în zilele acestui post cade o sărbătoare a unui sfânt mai important, denumit, după rânduiala tipiconală, "cu doxologie mare" (se referă la cântarea de la sfârşitul Utreniei), atunci se face dezlegare la peşte, untdelemn şi vin, dar dacă pică în zilele de miercuri şi vineri, atunci se face dezlegare numai la untdelemn şi vin, peştele fiind interzis, şi se mănâncă o singură dată pe zi. Mai este o regulă specială pentru această perioadă. Dacă în zilele de miercuri şi vineri cade o sărbătoare a unui sfânt cu priveghere, cum ar fi Sfântul Nicolae sau Sfântul Spiridon, sau o sărbătoare care este hramul bisericii de care aparţinem, în aceste zile se face dezlegare la peşte, untdelemn şi vin. La acestea se adaugă sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, care întotdeauna este cu dezlegare de peşte, untdelemn şi vin, fiind praznic împărătesc".

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1956, a luat câteva măsuri de îndulcire a postului, printre care şi câteva privitoare la Postul Naşterii Domnului. "Copiii până în 7 ani sunt scutiţi de obligaţia postului; cei cu vârste între 7 şi 12 ani, ca şi credincioşii maturi bolnavi, pot să postească numai prima şi ultima săptămână din cele 40 de zile cât durează postul. Şi mai există o derogare pentru copiii suferinzi peste 7 ani şi bolnavi, care pot consuma peşte, icre, ouă, lapte şi brânză. Dacă sunt unii mai râvnitori şi vor să postească, o pot face numai dacă postul acesta nu agravează boala." În nici un caz nu se va consuma carne.

 Postul Naşterii Domnului este un post vechi, care se ţine de la începutul vieţii bisericeşti, dar care a fost menţionat abia în secolele IV-V de către Fericitul Augustin şi alţi scriitori bisericeşti. Abia din anul 1166 este stabilit definitiv de către un sinod local de la Constantinopol condus de patriarhul Luca Chrysoverghis..În post, nunţile se pot face doar cu binecuvântarea ierarhului locului, pentru motive bine întemeiate. În acest caz nunta se face în casă, cu mâncare de post, fără băuturi ameţitoare şi bineînţeles fără lăutari şi muzică. Acest fel de nuntă are loc doar în cazuri extreme, când cineva este obligat să o facă.